Dragoste

Imi amintesc , eram copil,

Era o noapte de april.

M-am asezat incet in pat

Gandind: “O noua zi s-a incheiat”.



Si oboseala-ncetisor

Cuprinse al meu trupsor,

Purtandu-ma in somn placut,

Ca-n zbor.



In sus cand ochii-am ridicat,

O Mana parca m-a saltat

Si m-am trezit pe-un norisor,

Plutind incetisor.



Indata cerul instelat

In fata mea s-a prezentat

Si-o bucurie infinita

Cuprinse inima mea mica.



Priveam surprins si temator

Covorul cel stralucitor.

Parea din loc in loc ciupit,

De gloante parca ciuruit.



De dincolo, din infinit

Prin gaurelele din el,

Lumina Raiului trecea

Si nu stiu cum, ma mangaia.



Stateam mut si naucit

Si totodata coplesit

De Dragostea ce ma-ncalzea

Ca o manta.



Deodata,-un zgomot de pasi mici

Visu-ntrerupse,

Si o multime de pupici

Mama pe-obraz imi puse.



Bland la ureche mi-a soptit:

“Dormi linistit copile,

Si lasa Dragostea ce ai simtit

In tine a ramane”.


Balan Daniela, clasa a VII-a, Scoala Waldorf Braila